De ce atragi același tip de bărbați

Te-ai săturat de relații dificile? De despărțiri și suferințe? Oare de ce atragi același tip de bărbați? Iată câteva motive!

Cercul vicios al dezamăgirilor amoroase

Oamenii sunt ființe sociale, așa încât modul în care ne-am dezvoltat ne determină să trăim în grupuri macrosociale și microsociale: familia, prietenii și nu în ultimul rând, cuplul.

Desigur, cu toții după o anumită vârstă simțim nevoia poate chiar și presiunea socială, de a ieși la întâlniri. Iar acest lucru se întâmplă în mod natural, evident așa cum dorim noi.

Totuși, deseori se întâmplă să suferim dezamăgiri repetate și să observăm un tipar în formarea relațiilor de cuplu, de la persoanele de care suntem atrași, la modul în care decurg relațiile, până la cel în care se și sfârșesc. Iar și iar.

Cum alegem un partener

Sunt destul de cunoscute teoriile conform cărora, atunci când ajungem la viața adultă, alegem partenerul care ne aduce aminte cel mai mult de părintele de sex opus sau de cel care a avut o influență mai mare asupra noastră.

În funcție de modul în care de-a lungul vieții, noi înșine am ales să interiorizăm (sau nu) valori ale acestuia, vom alege mai apoi partenerul ideal.

Așa încât, dacă am avut o relație satisfăcătoare pentru structura noastră cu părintele de sex opus, vom alege bărbați care să ne fie parteneri de viață dintre cei care seamănă cât mai mult cu tatăl.

Alteori, în mod voit îi vom alege cu scopul de a-i schimba, în speranța că vom repara relația inițială cu părintele, sau chiar părintele însuși!

De ce atragi același tip de bărbați

Dacă suntem victimele unui abandon, vom avea tendința ca pentru tot restul vieții să alegem acele persoane care vor îndeplini iar și iar fantezia de abandon.

Acest lucru se întâmplă deoarece acesta este modelul pe care l-am interiorizat și nu avem cunoștință de altceva. Devenim supușii obișnuinței, ai rutinei.

Trebuie menționat că abandonul poate să însemne efectiv lipsa fizică a unui părinte, sau a amândurora, dar poate să însemne și o implicare insuficientă în viața copilului.

Totodată, ideea de abandon se circumscrie și relațiilor emoționale defectuoase, neacordarea de atenție, neglijarea sau negarea sentimentelor copilului, până la invalidarea lor.

Un alt tipar învățat încă din copilărie este cel al neîncrederii, dacă în repetate rânduri ne-au fost încălcate încrederea, așteptările și nevoile.

Astfel, am învățat să căutăm și să alegem drept parteneri, bărbați care se circumscriu acestui gen, doar pentru că asta este și așteptarea noastră: să fim înșelate, mințite, abuzate emoțional.

Acest lucru este posibil din cauza faptului că la nivel inconștient căutăm efectiv bărbați de acest gen, tocmai pentru a ne demonstra nouă însene că avem dreptate, că da, vom fi abandonate, și da, nu putem avea încredere!

SOS: un tipar nou

Să fim sincere cu noi înșine și să ne răspundem la întrebarea „Ce propoziție ar defini credința mea în legătură cu bărbații?”.

După ce ne-am răspuns la această întrebare, ori de câte ori vom începe să fim atrase de un bărbat, să facem câțiva pași în spate și să căutăm modalități prin care să ne înfrânăm primul instinct. Ideal ar fi să facem ceva diferit, dacă nu opus.

Cu timpul vom observa că noile obiceiuri, survenite ca urmare a contemplării cu noi însene, și micile schimbări, vor crea tipare noi, care vor fi de această dată funcționale și nu ne vor mai crea dificultăți atât de mari în a menține o relație intimă.

Text scris de Ana Pantazescu-Ana
Articol publicat in Revista Psychologies